Cât e zioa de frumoasă
Lâng-o noapte-ntunecoasă,
Așa ești și tu-ntru toate,
Hotărât, nu să mai poate.
Singură ești numai una
Carea ai luat cununa,
Darurilor de la fire
Mai pre sus de omenire;
N-ai potrivnică supt soarei
Și mă jur, și puiu prinsoare;
Că ești mai deosebită
Și cu toate-npodobită.
Frumusețe, înțelepciune,
Vorbă, duh și istăciune,
De văz toate-npreunate
Și la tine adunate.
Ah! Dar cât ești de frumoasă
De ai fi și credincioasă.
Atunci sufletul din mine
Să-l fac jerfă pentru tine.